Schimbări fiscale majore în 2026 – impact real pentru firme și antreprenori

Schimbări fiscale majore în 2026

Anul 2026 aduce unele dintre cele mai importante schimbări fiscale din ultimii ani pentru antreprenori. Regimul microîntreprinderilor se modifică, impozitul pe dividende crește, iar anumite beneficii acordate asociaților ajung să fie taxate diferit față de cum eram obișnuiți până acum. În plus, ANAF are acces tot mai organizat la informațiile contabile ale firmelor prin raportările SAF-T, iar unele reguli care păreau simple pe hârtie devin, în practică, mai nuanțate decât par la prima vedere.

Dacă ai o firmă, este important să înțelegi nu doar ce s-a schimbat în legislație, ci mai ales cum te afectează concret: ce taxe poți ajunge să plătești, când mai poți rămâne micro, când poți reveni la micro, ce se întâmplă dacă plătești anumite cheltuieli personale pe firmă și de ce SAF-T devine din ce în ce mai important în relația cu ANAF. În acest articol am sintetizat cele mai relevante modificări fiscale aplicabile în 2026 și le-am explicat pe scurt, dar clar, astfel încât să poți înțelege imaginea de ansamblu și să știi ce merită verificat în firma ta.

Pe scurt – cele mai importante schimbări fiscale în 2026

Dacă vrei să reții rapid esențialul, acestea sunt principalele modificări fiscale care afectează firmele în 2026:

• plafonul pentru regimul microîntreprinderilor scade la 100.000 euro;

• rămâne o singură cotă de impozit micro de 1%, fără varianta de 3%;

• impozitul pe dividende crește la 16%;

• anumite cheltuieli personale plătite de firmă pot fi reîncadrate ca venituri din alte surse, taxate tot cu 16%;

• raportarea SAF-T oferă ANAF acces mult mai detaliat la datele contabile ale firmelor;

• plafonul pentru înregistrarea în scopuri de TVA este de 395.000 lei;

• firmele cu dificultăți temporare pot solicita eșalonarea simplificată a datoriilor la ANAF până la 400.000 lei.

În continuare explicăm fiecare dintre aceste modificări și impactul lor concret asupra firmelor.

Regimul microîntreprinderilor în 2026

Pentru foarte multe firme mici, regimul microîntreprinderilor rămâne primul subiect care trebuie analizat la început de an. Și pe bună dreptate, pentru că aici apar unele dintre cele mai importante schimbări față de 2025.

Cea mai vizibilă modificare este plafonul. Dacă în 2025 vorbeam despre plafonul de 250.000 euro, în 2026 plafonul relevant pentru încadrarea în regimul micro este de 100.000 euro, echivalentul în lei calculat la cursul BNR de la 31.12.2025, respectiv 509.850 lei. Asta înseamnă că multe firme care în 2025 se încadrau fără probleme la micro trebuie să își refacă analiza pentru 2026.

Mai este însă o modificare importantă, pe care mulți antreprenori o văd mai târziu decât ar trebui: în 2026 nu mai există cota de 3%. Dacă firma îndeplinește condițiile de microîntreprindere, aplică o singură cotă de impozit, de 1%. Din acest motiv, apar și situații aparent paradoxale: deși plafonul scade puternic, unele firme care rămân micro pot plăti efectiv un impozit mai mic decât în 2025.

Ca să vezi mai clar impactul, hai să luăm un exemplu simplu. Presupunem că o firmă are venituri de 90.000 euro.

În 2025, dacă acea firmă se afla în tranșa de 3%, impozitul micro era:

90.000 euro × 3% = 2.700 euro.

În 2026, pentru aceeași firmă, dacă îndeplinește condițiile de micro și se încadrează sub plafonul de 100.000 euro, impozitul devine:

90.000 euro × 1% = 900 euro.

Diferența este de 1.800 euro. Deci, deși regulile sunt mai restrictive prin scăderea plafonului, firmele care rămân în regimul micro pot ajunge să plătească mai puțin.

Revenirea la regimul micro în 2026

Aici este o nuanță foarte importantă și merită explicată clar, pentru că este unul dintre punctele care îi încurcă pe mulți antreprenori.

În martie 2026 nu mai discutăm teoretic despre firmele care au depășit 250.000 euro în 2025. Acele firme au fost deja scoase din regimul micro și trecute la impozit pe profit, conform regulilor aplicabile. Ce este important acum este altceva: există situații în care se poate reveni la regimul micro, iar termenul relevant pentru actualizarea vectorului fiscal este 31 martie 2026, prin depunerea declarației D700.

Pentru a aplica regimul micro în 2026, societatea trebuie să îndeplinească principalele condiții analizate la 31.12.2025. Dintre ele, cele mai importante sunt următoarele:

• societatea să fi realizat venituri de cel mult 100.000 euro la finalul anului 2025 și să nu depășească acest plafon nici în cursul anului 2026;
• să aibă cel puțin un salariat, cu excepția entităților nou-înființate care au termenul special de 90 de zile pentru angajare;
• capitalul social să fie deținut de persoane, altele decât statul și unitățile administrativ-teritoriale;
• societatea să nu fie în dizolvare cu lichidare;
• să fie singura persoană juridică stabilită de asociații/acționarii care dețin direct sau indirect peste 25% pentru aplicarea regimului micro;
• să aibă situațiile financiare anuale depuse în termen, iar pentru aplicarea regimului în 2026 această condiție este considerată îndeplinită dacă bilanțurile sunt depuse până la 31 martie 2026 inclusiv.

Condiția cu salariatul este foarte importantă și nu trebuie tratată superficial. În mod obișnuit, când discutăm despre o firmă existentă, ne uităm dacă are cel puțin un salariat cu normă întreagă, relevant la 31.12.2025. Există însă și excepția pentru firmele nou-înființate, care au termen de 90 de zile de la înregistrare pentru îndeplinirea acestei condiții.

În plus, în practică apare și situația în care firma are un singur salariat, iar acesta intră în concediu medical. Regimul micro nu se pierde automat într-o astfel de situație, însă trebuie urmărită durata totală a absențelor. În linii mari, dacă perioadele de concediu medical depășesc aproximativ 30 de zile cumulate într-un an și firma nu mai poate justifica îndeplinirea condiției privind existența salariatului, apare riscul pierderii regimului micro.

Diferența dintre plafonul micro și baza impozitului micro

Acesta este unul dintre cele mai importante puncte din articol și merită spus foarte clar: începând cu regulile aplicabile în 2026, nu trebuie să confundăm baza folosită pentru verificarea plafonului micro cu baza folosită pentru calculul impozitului micro.

Mulți antreprenori pornesc de la ideea că dacă firma are anumite venituri totale în contabilitate, aceleași sume se folosesc și pentru plafon, și pentru calculul impozitului. În realitate, lucrurile sunt mai nuanțate. Tocmai aici apar greșelile de interpretare.

Ca exemplu, să presupunem că o firmă are în anul 2026:

• venituri din servicii: 90.000 euro
• venituri din vânzarea unui utilaj: 40.000 euro

Totalul veniturilor contabile este 130.000 euro.

La prima vedere, cineva ar putea spune: „Firma are 130.000 euro venituri, deci depășește plafonul de 100.000 euro și nu mai poate fi micro.” Dar aici intervine finețea fiscală. Pentru verificarea plafonului micro, trebuie analizat ce venituri intră efectiv în această bază. În schimb, pentru calculul impozitului micro, baza poate fi diferită. Tocmai de aceea este esențial să separăm cele două analize.

Vânzarea mijloacelor fixe – una dintre cele mai importante nuanțe

Una dintre situațiile cele mai bune pentru a explica diferența de mai sus este vânzarea mijlocului fix.

În practică, antreprenorii tind să considere că dacă firma vinde un utilaj, un autoturism sau alt activ, acea sumă se tratează identic peste tot. Nu este așa. Aici trebuie făcută diferența între:

• ce intră în plafonul de încadrare la micro
• și ce intră în baza de calcul a impozitului micro.

Exact de aceea subiectul merită explicat pe larg într-un articol separat dedicat vânzării mijloacelor fixe și impactului asupra regimului micro, pentru că este o confuzie foarte frecventă și foarte puțin explicată corect în mediul online.

Întreprinderile legate

Un alt element important în analiza micro este noțiunea de întreprinderi legate. În practică, asta înseamnă că nu te uiți întotdeauna doar la firma ta, izolată, ci și la alte entități în care aceeași persoană sau același grup de persoane deține participații relevante.

Exemplul cel mai simplu este acesta: o persoană deține peste 25% în Firma A și peste 25% în Firma B. Dacă cele două firme intră în analiza de întreprinderi legate, plafonul nu mai este privit simplist, separat, ci trebuie analizat în contextul întregii structuri.

Impozitul pe dividende crește la 16%

O altă modificare majoră pentru 2026 este creșterea impozitului pe dividende la 16%. Cota se aplică dividendelor distribuite după 1 ianuarie 2026.

Exemplu:

vrei să încasezi 25.000 lei net.

În 2026, formula este:

25.000 / 0,84 = 29.762 lei

Impozitul pe dividende este:

29.762 × 16% = 4.762 lei

CASS la dividende în 2025 și 2026

• Atunci când discutăm despre dividende, majoritatea antreprenorilor se uită în primul rând la impozitul pe dividende. Totuși, în practică mai există o obligație fiscală importantă care trebuie analizată: contribuția la sănătate (CASS).

  În România, CASS pentru veniturile din dividende nu se calculează procentual direct din suma încasată, ci se aplică în funcție de anumite praguri stabilite prin raportare la salariul minim brut pe economie.

  Pentru anii 2025 și 2026, salariul minim brut utilizat pentru calculul acestor praguri este de 4.050 lei, iar pragurile relevante sunt următoarele:

  • 6 salarii minime brute – 24.300 lei

  • 12 salarii minime brute – 48.600 lei

  • 24 salarii minime brute – 97.200 lei

  Dacă veniturile din dividende (împreună cu alte venituri care intră în aceeași categorie de calcul) depășesc unul dintre aceste praguri, apare obligația de plată a contribuției la sănătate.

  Important de reținut este că la stabilirea acestei obligații nu se analizează doar dividendele, ci se iau în calcul toate veniturile relevante realizate de persoana fizică în cursul anului. De exemplu, pot intra în aceeași bază și venituri din chirii, dobânzi, drepturi de autor sau alte venituri din investiții.

  De aceea, în practică este foarte important ca analiza să fie făcută la nivelul persoanei fizice, nu doar la nivelul firmei care distribuie dividendele. În funcție de totalul veniturilor realizate într-un an, contribuția la sănătate poate deveni obligatorie chiar dacă dividendele, analizate separat, nu par foarte mari.

  Dacă vrei să vezi exact cât brut trebuie distribuit pentru a rămâne cu o anumită sumă netă și ce taxe se aplică în 2026, poți folosi calculatorul nostru de dividende net → brut, care îți arată automat impozitul și contribuțiile datorate.

Cheltuieli personale plătite de firmă – venituri din alte surse

Un subiect care apare frecvent în practică este cel al cheltuielilor personale plătite prin firmă. În multe situații, asociații folosesc firma pentru a achita anumite bunuri sau servicii care, în realitate, nu au legătură directă cu activitatea economică a societății.

Exemplele sunt numeroase: vacanțe, achiziții personale, servicii utilizate exclusiv în scop privat sau alte cheltuieli care nu pot fi justificate ca fiind necesare desfășurării activității firmei. Dacă în urma unui control ANAF se constată că aceste cheltuieli nu au legătură cu activitatea economică, ele pot fi reîncadrate fiscal ca venituri din alte surse pentru asociat.

Într-o astfel de situație, suma plătită de firmă nu mai este tratată ca o simplă cheltuială nedeductibilă, ci devine un venit impozabil al persoanei fizice, pentru care trebuie calculat impozit.

Pentru a înțelege mai clar impactul fiscal, să luăm un exemplu simplu.

Presupunem că o firmă plătește pentru asociatul unic o vacanță în valoare de 25.000 lei, iar această cheltuială nu poate fi justificată ca fiind legată de activitatea firmei.

În anul 2025, aceste venituri erau taxate cu 10%, iar calculul se făcea folosind metoda sutei majorate:

25.000 / 0,9 = 27.778 lei
impozit = 2.778 lei.

Cu alte cuvinte, pentru ca asociatul să beneficieze efectiv de un avantaj în valoare de 25.000 lei, baza impozabilă trebuia recalculată la 27.778 lei, iar impozitul datorat era de 2.778 lei.

Începând însă cu 1 ianuarie 2026, apare o modificare importantă. Pentru aceste venituri din alte surse acordate asociaților, cota de impozit crește la 16%, similar cu impozitul pe dividende.

În acest caz, pentru același exemplu, calculul devine:

25.000 / 0,84 = 29.762 lei
impozit = 4.762 lei.

Diferența este semnificativă. Practic, pentru aceeași cheltuială personală plătită de firmă, impozitul datorat crește considerabil.

Această modificare schimbă destul de mult logica fiscală față de anii anteriori. Dacă în trecut unii antreprenori considerau că este mai avantajos să suporte anumite costuri personale prin firmă, începând cu 2026 diferența față de impozitarea dividendelor devine mult mai mică. Tocmai de aceea, astfel de situații trebuie analizate cu atenție înainte de a fi înregistrate în contabilitate.

Comparație fiscală 2025 vs 2026

• Ca să sintetizăm mai ușor ce se schimbă, merită să privim lucrurile comparativ:În 2025, plafonul micro era 250.000 euro, iar în 2026 este 100.000 euro.
  În 2025 existau cote micro de 1% și 3%, iar în 2026 rămâne doar cota de 1%.În 2025 impozitul pe dividende era 10%, iar în 2026 este 16%.
  În 2025 anumite venituri din alte surse acordate asociaților erau taxate cu 10%, iar în 2026 urcă la 16%.
  Formula net → brut trece, în aceste cazuri, de la net / 0,9 la net / 0,84.

SAF-T – cum vede ANAF contabilitatea firmei

Raportarea SAF-T este unul dintre cele mai importante instrumente prin care ANAF a început să analizeze mult mai detaliat activitatea firmelor. Deși mulți antreprenori percep SAF-T doar ca pe „o declarație în plus”, în realitate este mult mai mult decât atât.

Fișierul SAF-T este un format standardizat prin care ANAF primește informații direct din contabilitatea firmei, într-o formă structurată și ușor de analizat automat. Practic, autoritatea fiscală poate vedea o imagine foarte detaliată a modului în care este organizată contabilitatea societății și a tranzacțiilor înregistrate.

Prin raportarea SAF-T, ANAF are acces la informații precum:

Planul de conturi al societății
Autoritatea fiscală poate vedea structura conturilor utilizate de firmă și modul în care sunt înregistrate operațiunile contabile. Acest lucru permite identificarea mai ușoară a anumitor tipuri de tranzacții sau a unor eventuale erori de clasificare contabilă.

Balanța contabilă
Prin SAF-T se transmit rulajele și soldurile conturilor, ceea ce oferă o imagine clară asupra situației contabile a firmei. Practic, ANAF poate analiza evoluția veniturilor, cheltuielilor și a altor indicatori financiari direct din datele contabile.

Clienți și furnizori
Fișierul include informații despre partenerii comerciali ai firmei, ceea ce permite corelarea datelor între contribuabili. De exemplu, ANAF poate verifica dacă o factură emisă de o firmă apare și în contabilitatea celeilalte părți implicate în tranzacție.

Facturi emise și primite
Una dintre cele mai importante componente ale raportării este lista detaliată a facturilor. Prin aceste informații, ANAF poate analiza tranzacțiile comerciale ale firmei și poate identifica eventuale neconcordanțe sau tipare considerate cu risc fiscal.

Stocuri
Pentru firmele care gestionează marfă sau materii prime, SAF-T poate include informații despre mișcările de stoc, ceea ce permite verificarea corelației dintre achiziții, vânzări și nivelul stocurilor existente.

Plăți și încasări
Autoritatea fiscală poate analiza și fluxurile financiare ale firmei, respectiv plățile și încasările efectuate. Aceste informații sunt utile pentru verificarea relației dintre tranzacțiile contabile și fluxurile reale de bani.

Mijloace fixe
Fișierul SAF-T include și informații despre activele societății, precum mijloacele fixe și amortizarea acestora. Astfel, ANAF poate vedea modul în care sunt înregistrate investițiile firmei și cum sunt calculate cheltuielile cu amortizarea.

În ansamblu, raportarea SAF-T oferă ANAF o imagine mult mai structurată asupra contabilității unei firme decât în trecut. În loc să analizeze documente izolate, autoritatea fiscală poate observa rapid tipare, corelații sau eventuale neconcordanțe în datele contabile.

Din acest motiv, SAF-T devine un instrument tot mai important în analizele de risc fiscal și în verificările documentare realizate de ANAF. Pentru antreprenori, asta înseamnă că organizarea corectă a contabilității și înregistrarea riguroasă a tranzacțiilor devin mai importante ca niciodată.

TVA și plafonul de 395.000 lei

Un alt element important pe care antreprenorii trebuie să îl aibă în vedere este plafonul de scutire pentru înregistrarea în scopuri de TVA.

Începând cu 1 septembrie 2025, legislația fiscală a modificat acest plafon, iar limita până la care o firmă poate rămâne neplătitoare de TVA a crescut la 395.000 lei.

Pe scurt, acest plafon reprezintă valoarea maximă a cifrei de afaceri pe care o firmă o poate realiza într-un an fără a fi obligată să se înregistreze în scopuri de TVA. Atât timp cât veniturile din operațiuni taxabile rămân sub acest prag, societatea poate aplica regimul de scutire de TVA pentru întreprinderile mici.

Totuși, lucrurile devin importante în momentul în care acest plafon este depășit.

Dacă o firmă depășește plafonul de 395.000 lei, apare obligația de a solicita înregistrarea în scopuri de TVA. Conform regulilor fiscale, cererea trebuie depusă cel târziu la data depășirii plafonului, iar regimul de TVA începe să se aplice chiar din tranzacția care a determinat depășirea acestei limite.

Aceasta este o nuanță foarte importantă. Mulți antreprenori cred că TVA se aplică abia din luna următoare sau după depunerea cererii, însă în realitate legislația prevede că obligația apare chiar din momentul în care plafonul este depășit.

De aceea, firmele aflate aproape de această limită trebuie să urmărească atent evoluția cifrei de afaceri. În special pentru societățile aflate în creștere sau pentru cele care au perioade cu vânzări mai mari, depășirea plafonului poate apărea mai repede decât se așteaptă antreprenorii.

În practică, este recomandat ca analiza plafonului de TVA să fie făcută periodic împreună cu contabilul, astfel încât momentul depășirii plafonului să nu fie o surpriză și procedura de înregistrare în scopuri de TVA să fie realizată la timp.

Dacă vrei să verifici rapid cum se calculează TVA pentru diferite tranzacții sau să vezi diferența dintre TVA inclus și TVA exclus, poți folosi calculatorul de TVA.

Eșalonarea datoriilor la ANAF în 2026

Eșalonarea datoriilor la ANAF în 2026

Un alt subiect important pentru antreprenori este posibilitatea de eșalonare a datoriilor fiscale către ANAF. În practică, există situații în care o firmă ajunge temporar în dificultate financiară sau acumulează obligații fiscale pe care nu le poate plăti imediat. În astfel de cazuri, legislația fiscală oferă posibilitatea plății acestor datorii în rate.

Începând cu 1 ianuarie 2026, pentru persoanele juridice există o formă de eșalonare simplificată, care poate fi accesată în anumite condiții mai ușor decât eșalonarea clasică.

Această variantă de eșalonare simplificată se aplică pentru datorii fiscale de până la 400.000 lei, iar perioada maximă pentru care pot fi distribuite ratele este de 12 luni. Un avantaj important al acestei proceduri este faptul că nu sunt necesare garanții, ceea ce face accesul la această facilitate mult mai simplu pentru multe firme.

Cu alte cuvinte, dacă o societate are obligații fiscale restante în limita acestui plafon și îndeplinește condițiile prevăzute de legislație, poate solicita ANAF plata datoriilor în rate pe parcursul unui an, fără să fie obligată să constituie garanții sau să prezinte bunuri pentru garantarea obligațiilor.

Totuși, această variantă nu este singura formă de eșalonare disponibilă. Pentru situațiile în care datoriile sunt mai mari sau perioada necesară pentru plată este mai lungă, există și eșalonarea clasică, care poate ajunge până la 5 ani. În acest caz, însă, procedura este mai complexă și presupune de regulă constituirea unor garanții sau prezentarea unui contract de fideiusiune.

Pentru antreprenori, este important să știe că eșalonarea nu înseamnă anularea obligațiilor fiscale, ci doar restructurarea modului de plată. În schimb, această soluție poate oferi un respiro financiar temporar și poate ajuta firmele să își stabilizeze fluxul de numerar fără a ajunge la executare silită.

Din acest motiv, atunci când apar dificultăți de plată, este recomandat ca situația să fie analizată cât mai rapid, înainte ca datoriile să crească sau să apară măsuri de executare din partea ANAF. În multe cazuri, o eșalonare solicitată la timp poate fi o soluție eficientă pentru a evita probleme fiscale mai serioase.

Concluzie

Schimbările fiscale din 2026 nu înseamnă doar câteva procente modificate în Codul fiscal. În realitate, ele schimbă felul în care multe firme trebuie să își analizeze regimul de impozitare, felul în care asociații își retrag banii din firmă și felul în care trebuie tratate anumite cheltuieli care, până ieri, păreau „detalii”.

Pentru un antreprenor, diferența dintre o analiză superficială și una făcută corect poate însemna taxe mai mari, vector fiscal greșit, obligații declarative omise sau concluzii greșite despre ce este sau nu avantajos fiscal. De aceea, în 2026, merită mai mult ca oricând să verifici punctual situația firmei tale: dacă mai poți rămâne micro, dacă poți reveni la micro, cum te afectează dividendul de 16%, ce înseamnă CASS în cazul dividendelor și ce riscuri există dacă plătești anumite cheltuieli personale pe firmă.

Dacă vrei să analizăm concret situația fiscală a firmei tale și să vedem ce schimbări te afectează în practică, poți discuta cu echipa noastră de contabilitate.